Blogul

Adică Valahblog-ul. A fost una dintre primele noutăți ale perioadei mele de directorat. Mi s-a reproșat – și nu o dată – că îl cenzurez. (Mă rog, alții îmi reproșau că de ce NU îl cenzurez, în fine…) Eram unul dintre cele trei teatre din țară cu blog. Adică dădeam posibilitatea spectatorilor să își exprime, online, opiniile despre producțiile teatrului, despre actori, regizori, texte. TREI! Atât în TOATĂ țara. Dintre care numai unul de stat.

O vreme bună, lucrurile au mers OK: spectatorii locali aveau o jucărie nouă, iar actorii – inclusiv neactorii – nu aveau motive de nemulțumire. Existau și opinii nefavorabile, postate pe blog, dar ele vizau date discutabile și, în consecință, discutate deschis. După ce teatrul și-a schimbat statutul, brusc opiniile critice au explodat. „Spectatorii giurgiuveni” au început, in corpore, să fie interesați de soarta actorilor „disponibilizați”, iar directorul să fie făcut cu ou și cu oțet. Și – culmea! – nu era opinia UNUI om. Nici gând! Valuri de semnatari, de la mătușe de copii, la giurgiuveni indignați turnau opinii critice la adresa a orice: directorul, maică-sa, taică-său, fiică-sa, spectacole, prieteni, violuri… ce mai – ORICE!

Acum… avem o problemă: nemulțumirile erau multiple, semnăturile așișderea, dar amprenta ip… relativ similară!!! Era o duduică ce a avut oarece tupeu să semneze o vreme coerent – gabi și nu mai știu cum – dar și ea și-a schimbat de vreo trei ori identitatea, apoi altcineva, un ianus cu multiple identități, dar cu ip-uri comune (vreo trei…). Lașitatea asta, camuflată într-o – probabil – senzație de luptă de gherilă, a avut dorința de a naște sentimentul mulțimii nemulțumite. Un an și ceva am avut ca interlocutori niște nimeni, din toate punctele de vedere, unii acuzându-mă că sunt satanist, alții întrebându-mă dacă am fost agresat sexual în copilărie.

După o vreme, au încetat să mai posteze atât de vehement pe blogul teatrului și și-au găsit – din motive pe care le voi discuta mai târziu… – loc în forumurile unor publicații locale, în special giurgiunews…

Ceea ce vreau însă să se rețină este că infamia – una din multele – care afirma că eu aș cenzura un blog plătiți DIN BANI PUBLICI era o imbecilitate: blogul teatrului n-a costat nicicând nici un leu, el fiind realizat gratis, ca și acest blog, pe platforma wordpress…

Anunțuri

Despre c

http://www.facebook.com/11februarie

4 răspunsuri »

  1. nicoleta spune:

    daca anunti din vreme, luam niste fistic ( bere este) si stam acasa , sa ne poata gasi (unii scriu gasii) musafirii.poti veni si satanist si agresat.

  2. Teatrul Masca spune:

    cosmine, este incredibil ce povestesti… voorba alora: nu cred, nu pot sa cred!

  3. metaxa spune:

    Aporpo de cei ce varsau laturi pe Valahblog si nu numai: In tara asta rau croita, cacatii scriu, in loc sa puta. Iar bloggerii consacrati nu pot scrie de cacati.
    Am vazut si eu ca unele „opinii” au fost preluate pe Giurgiu-Nwes si m-a prins scarba. Ma bucur ca ai lansat acest serial lamuritor. Mergi mai departe.

  4. alexandra spune:

    Pentru asemenea „oameni” nu trebuie sa simţim decât MILA. În mod sigur frustrarile lor au început sa urle, devenind patologice- adică boala.
    Îmi menţin punctul de vedere- nu trebuie sa te intereseze: nici ei , nici articolele lor.
    Importante sunt părerile oamenilor pe care tu îi consideri de valoare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s