Spuneam cuiva deunăzi cum mi se pare că discursurile toleranței le poartă îndeobște cei care au, la rându-le, nevoie de toleranță (adicătelea, vor fi mereu înțelegători cu minoritățile etnice homosexualii, să zicem, sau cei de alte confesiuni religioase decât majoritarii…). Răspunsul m-a descumpănit prin simplitatea și justețea lui: „Nu, de-abia când eşti pus într-o postură anume înţelegi! Am cunoscut pe cineva care își condamna mama pentru anumite legături extrconjugale până când a realizat, din proprie experiență, că nu logica guvernează atari situații…”.

Aha!, mi-am spus, deci greșeam ordinea. Greșeam determinantul și determinatul…

În cazul ăsta, stau și mă întreb, de ce nu se gândesc românii că traiul PROST pe care îl duc s-ar putea să fie determinat tocmai de ceea ce pare că îl îndulcește – manelele, telenovelele, semințele scuipate pe stradă, bârfa permanentă… Mai ales că ele caracterizează societăți nu tocmai prospere. Nu ar fi bine să gândească rezidenții țării ăsteia că tocmai d-aia o duc catastrofal și să renunțe la stilul ăsta handicapat? Nu vreau să jignesc, doar întreb…

PS. On topic: auzisem că Angela Merkle le-a propus grecilor, într-un discurs purtat în parlamentul elen, o soluție excelentă de a ieși din criză. Să se trezească mai devreme cu două ore. Cam asta ziceam şi eu.

Anunțuri

Despre c

http://www.facebook.com/11februarie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s