Unul dintre cele mai stranii sentimente mă încearcă parcurgând mental lista colegilor mei de facultate. (Continui să cred că am făcut parte dintr-o clasă extrem de dotată, grație unui complex de împrejurări favorabile). Și ce văd?

Una dintre colegele mele, extrem de talentată, a urmat ulterior cursurile unei universități de afaceri, lucrând astăzi într-un domeniu complet paralel cu arta dramatică. O alta, de asemenea talent nativ, este azi stewardesă! Unul dintre băieții împreună cu care am înghițit praful sălilor de pe Matei Voievod a contiunuat cu… Științe politice. Iar alte două fete extrem de promițătoare sunt măritate brambura prin străinătate! Pe de altă parte, nici unii dintre cei care au persistat în ale artei dramatice nu au făcut-o cum și-ar fi dorit – voci pe la radio, tentative fragile de film, etc… Dar TEATRU???

Am muncit de ne-au sărit ochii să intrăm la pârlita aia de facultate, unde am intrat luând fața altor candidați care disperau uitându-se la liste, ne-a chinuit doamna Manu ca pe hoții de cai, ne-am lăsat neuronii pe acolo și am făcut mai toți cunoștință cu ulcerul grație interminabilului program 9-13, 14-22… De ce???

Desigur, mă uit mereu cu drag la articole prin presă care vorbesc despre Ada Navrot, Lia Bugnar, Dorina Chiriac, Ioana Macaria, Mariana Dănescu, Crina Mureșan, ori Vlad Ivanov, Sandu Pop, Emil Hoștină, Ion Grosu, dar, pentru Dumnezeu, am plecat la drum DOUĂZECIȘIDOI!!!

Sigur, nu pot spune că restul s-au ratat ca oameni. E posibil să fie chiar mai fericiți decât noi, ceilalți, eternii devoratori de iluzii. E posibil să fie posesori de familii, căței, case cu etaj și vacanțe în străinătățuri mult mai abitir ca noi. E posibil ca ei să se gândească la noi ca la niște Forrest Gump-i cărora cineva a uitat să le spună să se mai și oprească.

Doar că… e păcat. Populată adeseori de figuri grotești, lumea teatrului, funciarmente, este una ideală, poate „cea mai frumoasă dintre lumile posibile”. Iar, din ea, lipsesc câteva persoane ale căror personalități artistice le-ar fi îngăduit existența ca personaje scenice… Și ce trupă ar fi fost!

 

P.S. Sunt parte a unui proiect teatral care va lansa luni la apă promoția uneia dintre clasele anului terminal de actorie a Universității Hyperion. Le doresc din inimă ca, la întâlnirea peste ani, se depene animtiri teatrale nu numai din anii facultății…

Anunțuri

Despre c

http://www.facebook.com/11februarie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s